Bărbatul ideal

Băiatul ideal? Nu există băiatul ideal, eu una așa cred. Și totuși, sunt unele chestii care la mine se apropie oarecum de perfecțiune. Îmi plac tipii care mă fac să râd. El aș vrea să fie așa, să mă facă să râd chiar și în cele mai proaste momente, chiar în mijlocul unei discuții aprinse. Și totuși… aș vrea să fie serios atunci când am nevoie de el într-o problemă. Să simt că mă pot baza pe el și că nu mă lasă la greu. Aș vrea să creadă în mine și să mă susțină în ceea ce fac, să-i facă plăcere să citească ceea ce scriu și să fie cel mai aspru critic al meu. Da, l-aș aprecia pentru asta mult. Aș vrea, de asemenea, să fie cel puțin la fel de nebun precum sunt eu și să adore să facă chestii pe care alții le consideră nebunie curată. Ca de exemplu aș vrea ca într-o după-amiază să vină la mine cu două bilete de avion și să plecăm undeva în lume, oriunde. Doar noi doi <3. Sau să-mi propună să sar cu parașuta sau să reușească să mă convingă să-mi fac un tatuaj. Aș vrea să se comporte ca un copil uneori, iar alteori ca un adult responsabil. Să aibe momente în care să se maimuțărească cu mine pe stradă. Bărbatul care m-ar putea cuceri trebuie să știe cum să se îmbrace. Să fie elegant, aproape mereu la 4 ace, să mă simt mândră că e al meu. Mi-ar plăcea să mă trezească dimineața cu cafeaua la pat și apoi să facem împreună micul dejun. Să-i placă să facă totul împreună cu mine, să iubească călătoriile și plimbările după ploaie. Să știe să gătească. Să-i placă să citească. Aș vrea să fie uneori gelos. E un defect, dar ador tipii puțin geloși. El cateogric ar trebui să iubească câinii și să vrea să avem un câine la noi în apartament, pe care să-l plimbăm cu rândul sau împreună. Bărbatul ideal știe să mă mențină îndrăgostită de el, să se descurce cu firea mea complicată. Dacă nu reușește asta nu-i nici pe departe “ideal”. Și acum mă întreb serios… oare chiar există un astfel de bărbat?