Sunt altfel!

Nu sunt genul de persoană cu care e ușor să ai o relație. Nu sunt fată pe care să o bagi în pat după câteva săptămâni. Sunt fata care vrea mai mult decât melodii și poze postate pe profilul de facebook. Fata pentru care “in a relationship” nu înseamnă obligatoriu iubire. Sunt foarte dificilă uneori. Uneori va părea că nu te vreau și nu am nevoie de tine, dar, crede-mă, atunci am cea mai mare nevoie. Nu sunt fata care să-ți spună să rămâi dacă vrei să pleci, fata care să cerșească iubire și să o primească la prețuri plătite în compromisuri și sacrificii. Și știi de ce nu sunt așa? Pentru că obișnuiam să fiu exact ceea ce urăsc acum. Obișnuiam să fiu o gâsculiță care se mulțumea să știe că e frumoasă și care se prefăcea că nu are nimic în cap pentru a câștiga inimi ca și cum ar câștiga concursuri prin tragere la sorți. Obișnuiam să fiu fata care făcea sacrificii, care se atașa incredibil de repede de oameni, care lupta până la absurd pentru a păstra persoane în viața ei. Fata tipică, prostuță, care se alegea de fiecare dată cu inima frântă. Acum nu mai sunt așa, nu mai pot. Acum am să-ți strig “Pleacă!” în loc să te implor cu lacrimi în ochi să rămâi promițând să culeg stelele de pe cer pentru tine. Sunt complicată. Sunt așa fiindcă întotdeauna am urât oamenii complicați, oamenii care ieșeau pe ușa din spate din viața persoanelor iubite, fără luptă, fără explicații. Asta m-a făcut, presupun, pe mine, una dintre acele persoane complicate pe care nimeni nu le înțelege. Recunosc, uneori aș vrea să fiu înțeleasă fără multă vorbăraie, alteori aș vrea să merg la o petrecere și să mă îmbăt și să mă comport ca o tipă de nimic cum fac toate fetele din jurul meu.
Nu sunt genul de persoană care are mulți prieteni, care este incredibil de sociabilă și aruncă în stânga și în dreapta complimente care nu vin din inimă. N-am să-ți spun că ador rochia ta dacă nu-mi place câtuși de puțin și n-am să-ți întorc complimentul doar de dragul de a fi drăguță, cum sunt cam toți oamenii. Nu sunt falsă, asta ar trebui să înțeleagă toți. Poate sunt puțin cam anti-socială, poate citesc cam mult, poate am vise prea mari. Poate nu mă pricep la sfaturi și nici să ascult oamenii. Dar pentru prietenii mei adevărați aș ucide. Dacă cineva îmi dovedește că este destul de diferit de această gloată mare, fără personalitate, îmi câștigă garantat prietenia. În gașca de fete care bârfesc tot liceul eu am să fiu undeva pe margine, poate chiar cea bârfită când este atentă în altă parte sau nu este de față. Pentru că eu nu pun preț pe aspect. Nu-mi pasă că te îmbraci de la H&M și Zara, dacă nu mă respecți, nu-mi dai motive să o fac nici eu. N-am să te admir că imiți moda din reviste, dar nici n-am să te persecut că te îmbraci simplu. Eu sunt altfel, nu ca ei!
Eu sunt prietenă rar și iubită și mai rar, dar atunci când îndeplinesc unul dintre aceste roluri, sau pe ambele, simultan, te asigur de faptul că ai lângă tine o ființă care ar ucide pentru binele tău. Sunt altfel! Sunt diferită, sunt ciudată, sunt aiurită… sunt cum vrei tu! Dar dacă ajungi să-mi câștigi inima, vei avea aprecierea mea o viață.

Scrisoare către o prietenă

Draga mea “cea mai bună prietenă”,

Vreau să te anunț că de azi renunț la tine. Uite ce e, respect faptul că mi-ai fost întotdeauna alături și avem atâtea amintiri minunate, dar te-ai schimbat atât de brusc și atât de tare încât nu mai găsesc puterea să trec peste tot. Am încercat în zadar să lupt pentru tine, dar se pare că tu nu vrei să o fac. Rămân, cel mai probabil amintirile. Acum avem în față un ultim an pe care voi încerca să-l fac să fie, dacă nu grozav, măcar normal. Fiindcă vine o vreme când nu mai ai ce să-i spui omului de lângă tine, iar eu cred că a venit acea vreme. Ai renunțat la mine încetul cu încetul, ceea ce a făcut pentru mine renunțarea aceasta extrem de dureroasă, și am ajuns la punctul în care spun “gata! Până aici!”. Știi bine, draga mea, că nu-mi place să vărs lacrimi pentru persoanele care nu fac asta de grija mea și nici nu-mi place să lupt să-mi țin aproape persoane cărora nu le (mai) pasă de mine. Iar dacă tu vrei ca prietenia asta de ani de zile să se reducă la niște zâmbete false și la niște complimente trase de păr, așa va fi! Sper să fii tu bine și să nu regreți că eu, începând de astăzi, nu-ți mai pot fi cea mai bună prietenă, ci doar o simplă colegă de bancă cu care ai împărțit multe secrete, bucurii și amintiri dureroase. Închei aici, iar scriu despre persoane cărora nu le pasă, prost obicei mai am!